5 feluri de a te scuza!

Posted on

“Studiind oamenii în profunzime, vei descoperi că persoanele care nu au succes suferă de o maladie a gândirii care amorţeşte mintea. Voi numi aceasta maladie SCUZITĂ. Fiecare eşec prezintă această afecţiune în forma ei avansată. Şi majoritatea persoanelor din categoria de mijloc suferă cel puţin de o formă moderată de scuzită” (David Swartz, “Puterea magică a gândului”).

Maladia de care vorbeşte profesorul David Swartz se regăseşte pretutindeni. Scuzita este practic arta de a găsi scuze. Pentru că societatea noastră se învârte de multe ori în jurul lor. Sunt cel mai uşor de găsit. Scuzele îşi fac apariţia în mod constant, fie că vorbim despre locul de muncă sau mediul personal. Găsim scuze pentru a nu ne apuca de o activitate când ne-am propus, scuze pentru a evita anumite persoane, scuze pentru nu începe o afacere, scuze pentru a nu face o schimbare în viaţa noastră şi exemplele pot continua. Scuzele ne pot scoate din multe situaţii, însă de asemenea, ne pot afunda adânc în patima eşecului.

Însă cum se ajunge practic la scuzită?

Sursa scuzitei este ezitarea.  Spre exemplu, eşti într-o şedinţă. Ai o idee extraordinară care ar putea aduce multe beneficii companiei, însă în loc să o spui, eziţi. Te opreşti. Acel micro-moment de ezitare trimite un semnal de stres către creier. Acesta reacţionează imediat, trimiţându-ţi gânduri de genul”: Dar dacă nu este o idee aşa bună? Dacă nu stau lucrurile aşa cum le văd eu? Dacă şeful meu nu va fi de acord cu mine? Mai bine tac. Poate zic alţii asta.” Practic  acel moment de ezitare face diferenţa între a avea succes sau nu.

Ezitarea făcându-şi apariţia, mintea este inundată de gânduri generatoare de scuze, ce zdruncină încrederea în sine.

Am întâlnit 5 tipuri principale de scuzită:

  1. Scuzita sănătăţii –sună cam aşa:” Astăzi mă doare capul. Nu sunt în stare de nimic.”

Dacă te doare capul, ia o pastilă sau orice consideri de cuviinţă pentru a-ţi potoli durerea. Dacă durerea persistă, consultă un medic. Am întâlnit oameni care persistă în dureri zilnice, însă nu fac nimic în privinţa asta şi folosesc în mod constant răspunsul: “Lasă că îmi trece”. De asemenea, am întâlnit oameni care efectiv nu sufereau de nimic, însă era mai comod să folosească durerea de cap ca pe o modalitate de a scăpa de sarcini.

Există, de asemenea, oameni-exemplu care suferă din pricina unor boli necruţătoare şi aleg să lupte şi să ofere tot ce au mai bun din ei, în ciuda durerilor cumplite care îi macină. Şi ce credeţi? Ei aleg să nu se plângă.

  1. Scuzita vârstei-sună cam aşa:” N-are rost! Sunt prea bătrân!”

În momentul în care apare această scuză, ar fi bine să ne gândim la oamenii care au devenit multimilionari după vârsta de 50 de ani. Un exemplu este colonelul Harland Sanders care a pus bazele bine-cunoscutei afaceri KFC. Acesta a început să urce scările succesului la vârsta de 66 de ani.

Mai mult, există foarte mulţi oameni care nu îşi opresc dezvoltarea personală odată cu vârsta. Zilele trecute m-am uitat cu admiraţie la ştirea despre bătrânul care la vârsta de 76 de ani a terminat cu brio Facultatea de Drept din Brăila.În concluzie, nu este niciodată prea târziu pentru a ne pune în practică proiectele!

  1. Scuzita timpului –sună cam aşa:” Aş vrea, dar nu am timp pentru asta”.

Trăim într-o societate în care lipsa timpului ne macină în mod constant. Însă ce face diferenţa între oamenii care îşi găsesc timp pentru proiectele lor şi cei care se plâng că nu au timp?

Organizarea şi prioritizarea. Acestea două pot face minuni în agenda zilnică a fiecăruia.Cu cât îţi organizezi timpul mai bine şi renunţi la obiceiuri nocive, cu atât poţi face loc activităţilor constructive pe care le aveai de mult timp în plan.

  1. Scuzita norocului-sună cam aşa:” Trebuie să ai şi noroc. Eu sunt de fel, ghinionist.”

Există o vorbă: “norocul ţi-l mai faci şi singur”. În societatea în care trăim, oamenii au prostul obicei de a se compara cu alţii şi de a râvni la ce pare a fi bunăstarea altuia. Trăim într-o lume tehnologizată, unde suntem atraşi de faţade. Se postează pe Facebook şi Istagram idealuri. Văd în mod constant cum îşi publică oamenii clipele de fericire (nu că ar fi un lucru rău),  însă clipele de tristeţe nu. Nici nu ar avea de ce. Pentru că tristeţea este considerată  personală. Însă acest lucru afectează percepţia privitorilor. Este extrem de uşor să te consideri ghinionist într-o lume în care se postează clipele atent alese şi pozele modificate. Cel mai bine este ca norocul să nu fie construit pe fundaţia instabilă a perfecţiunii afişate. Nimic şi nimeni nu este perfect!

  1. Scuzita simplitatii– sună cam aşa:” Nu este aşa uşor… Dacă ar fi totul atât de simplu..”

Am învăţat că dacă vrei să fii împlinit, nimic în viaţă nu este simplu. Dacă este simplu, baţi pasul pe loc.

Există momente dificile şi perioade negre, tensionate în viaţa oricărui om. Existe clipe în care verbul “a renunţa” este primul care îţi apare în minte, însă viaţa s-ar mai numi viaţă fără ele? Fiecare moment dificil creionează şi oferă putere pe mai departe. Important este ca din lucrurile grele de care te loveşti, să îţi extragi învăţăminte utile pentru mai târziu. La final, când întorci privirea spre trecutul tău, să vezi cât de multe ai învăţat şi cât de puternic ai evoluat.

Evoluţia de multe ori vine dintr-o aglomeraţie de idei ce îşi face apariţia în viaţa noastră. Multe dintre ele le aruncăm într-un colţ ascuns. Pentru că ne e teamă. Şi pentru că este mai comod să îi facem loc scuzitei.

Însă am găsit cinci pastile ce tratează această boală:

  1. Găseşte-ţi pasiunea!
  2. Schimbă mediul!
  3. Concentrează-te pe dezvoltarea ta!
  4. Înconjoara-te de oameni frumoşi…la suflet!
  5. Citeşte cărţi!

Dacă mai găsiţi şi voi, vă rog să completaţi reţeta!

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *